Boris Pasternak - Definiția poeziei

Șuieratură despicată.
Clinchet de țurțuri, cu fiori.
E noaptea ce-amorțește frunza,
Duel e de privighetori.

E mazărea dulceag-uscată,
Cu plânsul bolții în păstăi.
E Figaro de pe pupitre
Din flaut, grindina spre văi.

E tot ce-i important ca noaptea
Prin scăldători scurmând, vioaie,
Sub streașina, s-aducă steaua,
În palmele sticlind de ploaie.

Turtit ca pluta-ncinsul aer.
Bolta se-năbușă-n arin.
De-ați râde stelelor - ce hohot!
Dar necuprinsul - loc străin.

(traducere de Marin Sorescu)